Rapița de toamnă. O cultură ce își revendică an de an noi suprafețe în structura de culturi a tot mai multor ferme, a atins în toamna anului 2016, un apogeu istoric în România, depașind 700.000 hectare.

În multe zone ale țării, unele cu o mai mică tradiție în cultivarea rapiței, datorită diverselor condiții climatice sau de natură agrotehnică înregistrate în toamna anului trecut, multe suprafețe au fost însămânțate la momente ce au depășit cu mult perioada optimă, ceea ce a condus la o mai slabă pregătire a plantelor pentru iernare. Temperaturile de peste iarnă au atins nivele istorice de -24°C pe parcursul mai multor nopți consecutive. Practic, pe o perioadă de peste 40 de zile nu s-au înregistrat temperaturi diurne pozitive. Cu toate acestea hibrizii companiei Pioneer au demonstrat o remarcabilă rezistență la temperaturi scăzute.

 

Ce face ca această cultura să fie atât de atractivă încât să determine fermierul să iși asume o insamantare intarziata desi nu este o masura tehnologica recomandată? Cu siguranță sunt implicate foarte multe aspecte.

Intr-o ordine absolut aleatorie ca importanță, unul dintre aceste aspecte fac referire la prețul atractiv de vânzare a recoltei. Dintotdeauna fermierul a hotarat în favoarea culturilor care i-au umplut buzunarele. Rapița nu este doar este prima dintre culturi care aduce banii in ferma, ci și ii asigura si o vânzare rapida, evitând astfel costurile inregistrate cu transportul, uscarea și depozitarea recoltei.

Un alt aspect îl reprezintă comportarea culturii la variațiile climatice extreme, ca efect al încălzirii globale. Rapița este recunoscută ca fiind o cultura “asiguratoare” în acest sens. Recoltându-se la începutul verii, reușeste să evite fenomenele de secetă și arșita. Hibrizii din grupele de maturitate timpurii, ajung mai repede la stadiul de 8 frunze, stadiu unanim recunoscut ca “prag fenologic optim” pentru iernare, repornesc mai repede în vegetație în primăvară, înfloresc mai devreme și își formează producția înainte de instalarea arșitei care poate conduce la sistavirea semințelor. Mai mult de-atât, având o viteza mare de creștere în prima perioadă de vegetație, acești hibrizi sunt recomandați și pentru însămânțările tardive de toamnă.

În privința altor fenomene, datorate schimbarilor climatice, precum ierni cu geruri extreme ( -24°C), coroborate cu lipsa zapezii, pe de-o parte, vânturi puternice sau grindină ce pot pune în pericol lanurile de rapiță înainte de recoltare, pe de altă parte, raspunsul a venit rapid dinspre departamentul de cercetare al companiei Pioneer, care a “confectionat” hibrizi cu caracteristici de securizare a productiei obtinute, traduse prin toleranță foarte bună la ger, comportare foarte bună la cădere, la scuturarea semintelor din silicve, toleranta foarte ridicata la boli precum Phoma lingam si Sclerotinia sclerotiorum. Hibrizilor deja consacrati, PR44W29, cel mai vandut fibrid Pioneer in Europa sau PR46W14, un hibrid rustic, adaptat foarte bine conditiilor de clima si tehnologie din Romania, li s-au alaturat hibrizi noi, cu crestere vegetativa mare, precum PT 225, PT 234 iar din acest an PT 264, PT 271, cu potential foarte ridicat de productie si o comportare exceptionala in camp, produse ce sustin deplin mesajele campaniei Pioneer: “Cultiva rapita fara pierderi!”.

Cultivată de regula de segmentul de ferme mijlocii și mari, segmente dispuse la aplicarea celor mai noi tehnologii, se pot obține cu ușurința producții mari.

Recomandarea companiei DuPont Pioneer este în favoarea semănatului timpuriu (15-20 August) susținută de rezultate concrete din numeroasele testari efectuate pe întreg teritoriul țării noastre care confirmă prin rezulate excepționale.

În agricultura, ca si in viata, totul incepe de la samanta. Aceasta, din punct de vedere genetic, trebuie sa inregistreze cat mai multe din caracterele pe care fermierii le cauta la un hibrid de rapita. Vorbim, desigur, de un exceptional potential de productie, stabilitate si adaptabilitate, toleranta ridicata la principalele boli, rezistenta la cadere si o comportare buna la scuturare. Pentru o astfel de samanta, se impune o tehnologie corect aplicata. Asigurarea elementelor nutritive, adica o fertilizare buna, fractionata, cu macro si microelementele necesare definirii si sustinerii elementelor de productie, precum numarul de ramificatii, numarul de flori, numarul de silicve, numarul de seminte in silicva. Tratamentele fitosanitare, fie ca vorbim de produse utilizate in combaterea buruienilor, a daunatorilor (foarte multi dealtfel de-a lungul perioadei de vegetatie) sau a agentilor patogeni, sunt elemente definitorii in obtinerea productiilor scontate.

In aceasta primavara, problemele majore asteptate faceau referire la gradul de sanatate al culturi la desprimavarare. Chiar daca temperaturile de peste iarna au deposit frecvent -15°C, iar perioada de stres termic s-a extins la peste 40 de zile, fara temperaturi pozitive si fara zapada, cultura a supravietuit, chiar si in stadii mici de crestere (4 frunze). Conform estimarilor echipei Pioneer, suprafetele la care s-a renuntat in aceasta primavara nu depasesc 5% pe zonele amintite mai sus. Pierderile sunt datorate in pare parte baltirilor aparute inca din toamna, fenomenelor de “descaltare” datorate unor greseli agrotehnice de pregatire a patului germinativ sau semanat. Invazia de rozatoare la iesirea din iarna, in acest an, a impus fermierilor o grija in plus, stiuta fiind rata mare de inmultire a daunatorului si imensitatea daunelor provocate.

Astfel, ca prim element in realizarea productiei, densitatea plantelor este hotaratoare in dezvoltarea culturii. Un numar echilibrat de plante (corelat cu perioada de semanat si nivelul de fertilizare oferit) pe unitatea de suprafata ne conduce intotdeauna spre succes. Din acest motiv infiintarea culturii este foarte importanta. Insamantarile tarzii ne-au demonstrate ca doar 60-70% din semintele semanate au dezvoltat plantute. Cele mai multe lanuri analizate la intrarea in iarna de specialistii Pioneer au aratat densitati cuprinse intre 30-40 plante/m2. Acesta este si numarul la iesirea din iarna, ceea ce denota o rata de peste 95% de supravietuire a hibrizilor de rapita Pioneer peste iarna..

Urmatoarele elemente de productie, legate de numarul de flori fertile, numarul de silicve formate, numarul de seminte si dimensiunea acestora necesita foarte mare atentie din partea fermierului. Numeroasele interventii cu produse de protectia plantelor si ingrasaminte care sa sustina aceste elemente trebuie effectuate la momentele recomandate de specialistii nostri. Intarzierea oricarei etape poate conduce la pierderi mari de productie.

Prin prisma managementului integrat aplicat in ferma, rapita este o foarte buna premergatoare pentru cerealele de toamna: elibereaza terenul devreme, moment in care se poate trece imediat la pregatirea terenului pentru culturile de toamna, beneficiind de un teren reavan si curat de buruieni.

Importanta cultura melifera, campurile inflorite pentru o perioada lunga de timp, sunt tot mai cautate de catre apicultori, datorita calitatii mierii, dar si a randamentului mare in productia de miere.

Versatilitatea culturii conduce la o tot mai mare cerere in piata. Utilizarea uleiului ca si combustibil (biodiesel) sau alte amestecuri de uleiuri industriale este deja de notorietate. Actualmente, cele mai multe date cu privire la destinatia uleiului fac referire la profilul culinar al uleiului de rapita. Procentul redus de grasimi saturate, procentul ridicat in omega 3, il recomanda ca a fi foarte utilizat in alimentatia zilnica. In ceea ce priveste procesarea, semintele de rapita ofera de asemenea un randament foarte bun (cca 45-50% ulei), iar turtele rezultate dupa presare reprezinta o importanta sursa de proteine, vitamine si antioxidanti pentru animale.

Ca urmare, cultura rapitei este din ce in ce mai interesanta pentru fermierii romani. Expansiunea suprafetelor cultivate continua si in anii urmatori, probabil pana la limita unui million de hectare anual. Toate aceste aspecte prezentate, fac din rapita o “regina”, de cativa ani, cea mai profitabila dintre culturi.

 

 Ing. Tomel Petrache

 DuPont Pioneer– Expert Agronom