Bacterioze

Arsura comună a fasolei - Xanthomomas campestris pv. phaseoli

     Boala este foarte răspândită în toate zonele unde se cultivă fasolea,producând însemnate pagube cantitative şi calitative, înregistrându-se uneori chiar compromiterea întregii culturi (V. Severin şi col.,1985).

   Simptome. Boala se manifestă în tot cursul perioadei de vegetaţie, începând cu răsărirea fasolei, pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui,cu aspect apos, pe vremeumedă. Pe frunze apar pete mici,de 2-3 mm, colţuroase, delimitate de nervuri, transparente, verzigălbui,acoperite cu exudat bacterian galben-vâscos, vizibil pe faţa inferioară a frunzei. În condiţii optime de temperatură(26-28oC) şi umiditate atmosferică ridicată, numărul şi suprafaţa petelor creşte, ele se unesc şi inelele de decolorare ajung la 2-5mm lăţime. Dacă umiditatea atmosferică scade, ţesuturile se usucă iar exudatul bacterian devine o peliculă fină, lucioasă ce se fragmentează uşor. Tulpinile atacate au pete brun-roşcate cu exudat gălbui iar pe păstăi, atacul se manifestă sub formă de pete mici, circulare, verzi-închis, apoi brune cu o margine roşie-cărămizie. Infectarea boabelor din păstăi se face prin intermediul vaselor conducătoare, iar ca urmare boabele rămân mici, zbârcite; în cazul infecţiilor târzii, boabele au tegumentul îngălbenit sau numai o pată galbenă (fig. 36 C).

    Transmitere-răspândire. Temperatura ce poate distruge bacteria este de 48-50oC, dar în tegumentul seminţelor aceasta rezistă până la 65oC. Transmiterea bacteriei în cursul vegetaţiei este asigurată de curenţii de aer şi picăturile de apă, iar de la un an la altul ea rezistă în tegumentul seminţelor şi în resturile vegetale infectate. Bacteriile din sol pot fi distruse în zona rădăcinilor orzului, iar în zona de lângă rădăcinile grâului apar condiţii bune pentru înmulţirea bacteriei (E.S.A. Sadek, V. Severin, 1983).

      Prevenire şi combatere. Prevenirea atacului de bacterioză poate fi realizată, dacă se respectă un asolament de 4 ani, dacă fasolea este cultivată în benzi alternative cu porumb, cu rândurile orientate perpendicular pe direcţia vântului dominant şi dacă se foloseşte la semănat sămânţă neinfectată obţinută din loturile semincere cu izolare spaţială de minim 500 m. faţă de culturile fasole-consum. În loturile semincere, se va semăna sămânţă selecţionată, tratată şi se vor face numai erbicidări, fără praşile în timpul cărora s-ar putea răspândi bacteria. Se recomandă erbicidele Agil sau Dual.

În timpul vegetaţiei se vor aplica tratamente chimice cu produse din grupele:

Gr.A:Alcupral 50 PU-0,25 %(2,5 kg/ha); Champion 50 WP -0,25 %; Funguram

OH 50 WP -0,25 %; Super Champ Fl-2,4 l/ha (0,3 %); Gr.I: Mancoben 60 PTS-4

kg/t.

    Se recomandă trei tratamente: în stadiul de 1-2 frunze adevărate, la începutul înfloritului şi ultimul la sfârşitul înfloritului.

     În loturile semincere se recomandă 3-5 tratamente, iar focarele de infecţie se vor distruge prin stropirea cu soluţie de sulfat de cupru 3 %, fără scoaterea plantelor din câmp. Tratamentele se vor face alternând produsele pentru a nu se ajunge la apariţia de forme rezistente.

    Soiul Vera omologat în 1996 are o rezistenţă bună la bacterioze.

Măsurile de igienă culturală care prevăd strângerea şi scoaterea din teren a resturilor vegetale infectate, limitează posibilităţile de persistenţă a inoculului.

 Autor: Robert Popescu