In decursul anilor, lemnul a reprezentat una dintre cele mai importante resurse ale omenirii. In present valoarea industriei  prelucrarii lemnului se ridica la 400 de miliarde de dolari la nivel global, implicand un numar de 3 milioane de oameni care profeseaza in acest domeniu. Cererea pentru produsele din lemn este intr-o continua crestere cu toate ca economii puternice cum sunt Europa si Japonia sunt incapabile sa creasca suficienti copaci pentru a-si satisface toate cererile.
Prin biotehnologii se incearca crearea unor specii de copaci care sa reziste atat la boli cat si la atacul insectelor si care sa prezinte o rata de crestere mai ridicata. De asemenea oamenii de stiinta invata sa foloseasca biotehnologiile pentru a imbunatatii eficienta cu care copacii transforma energia solara in resurse si sa indrepte cat mai mult din aceasta energie spre productia de lemn si mai putin spre polen, flori si seminte. Toate aceste metode prin care se incearca cresterea productivitatii au ca scop reducerea presiunii asupra padurilor naturale.
Dezvoltarea copacilor prin intermediul biotehnologiilor este un proces lent datorita faptului ca cresterea copacilor se produce extreme de incet. Acest lucru i-a facut pe cercetatori sa caute alte metode prin care sa mareasca productivitatea. Un exemplu clar este folosirea proceselor biotehnologice asupra unei ciuperci care lupta impotriva bolilor ce afecteaza copacii, iar un altul este cercetarea asupra microogranismelor care traiesc pe radacinile copacilor si le asigura nutientii necesari cresterii, cel mai adesea acestea fiind bacterii fixatoare de azot.
Principalul scop al folosirii biotehnologiilor in cresterea copacilor il reprezinta dornita de a crea din acestia o resursa care sa ofere cat mai multe produse folositoare. Astfel se cerceteaza posibilitatea ca arborii sa produca cat mai multa celuloza, materialul principal din care se produce hartia si cat mai putina lignina- produs care trebuie eliminat in procesul de fabricare a hartiei. Pana in prezent reducerea ligninei a dus la costuri foarte mari si la efecte nedorite asupra naturii, insa schimband raportul dintre celuloza  si lignina, genetic, apar implicatii foarte importante pentru mediu, crescand rata de crestere a copacilor. Datorita faptului ca arborii absorb o cantitate foarte mare de CO2 , orice metoda care impiedica taierea in masa a padurilor poate reprezenta un avantaj semnificativ in lupta cu incalzirea globala. De asemenea exista si alte beneficii pe care folosirea biotehnologiilor in indusia lemnului le poate valorifica. Aceste beneficii se exprima prin folosirea enzimelor pentru a realiza urmatoarele:
Pre-tratarea si inmuierea aschiilor de copac inainte de transformarea intr-o masa fina si umeda (extragerea celulozei) folosita pentru fabricarea hartiei.
Extragerea rasinii de pin din celuloza pentru ca aceasta sa poata fi folosita cat mai eficient in productia de hartie.
Albirea celulozei cu ajutorul enzimelor decat cu ajutorul clorurilor.
Eliminarea cernelei de pe hartia reciclata.
Folosirea deseurilor produse de pe urma prelucrarii lemnului pentru producerea de energie si ca material prim pentru producerea unor compusi organici de inalta valoare.
Remedierea solurilor poluate cu gudorn de huila.
  



Surse : text - Guide to Biotechnoloy, BIO- Biotechnology Industry Organization
            poze - http://www.plt.org/biotechnology--project-learning-tree-s-new-secondary-program
                       http://newarkbioweb.rutgers.edu/department/FacultyProfiles/kirby.html
 

                                                                               Autor: Paula Groza