Dupa petrol cafeaua este pe locul doi în privinta importantei economice. 10 state detin 78,4 % din productia mondiala de cafea.
Brazilia a fost producatorul cel mai mare cu 2,179 Mil. To. boabe de cafea verde, ce reprezinta ca. 28,2 % din productia mondiala, care în 2005 era 7,72 Mil. To/an productie, o treime din productia braziliana a fost consumata pe continentul Americii de Sud. (Primii 10 producatori de cafea din 2005).
Elementele ce compun costul cafelei:
 44,9%    impozit, vami, costuri de transport
 23,7%    costuri la vânzare
 17,8%    comerciant colector si prajirea boabelor
 8,5%      proprietarul plantatiei
 5,1%      salariul muncitorilor
Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva în scopuri industriale urmatoarele tipuri de cafea : cafeaua Arabica; cafeaua Robusta; cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.
CAFEAUA ARABICA este originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciata si mai raspândita specie de cafea. Se cultiva mai ales în America Latina, dar si în Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebit de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita si culoare verde - albastruie.
Cafeaua arabica are nevoie de soiuri bogate în minerale si o temperatura de aproximativ 20 grade C si creste la o altitudine de peste 600 metrii. Aceasta aroma si gustul mult mai rafinate decât alte specii.
Cafeaua cu tarie medie este obtinuta în exclusivitate din varietati ale soiului arabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Exceptie face Brazilia, întrucât varietatile de arabica braziliene au o aroma mai putin rafinata.
CAFEAUA ROBUSTA este originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este mult mai rezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens în Africa, India si Indonezia. Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa la conditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli si daunatori. Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoare maroniu - galbuie. Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decât arabica si este foarte apreciata în gama de cafea solubila.
CAFEAUA LIBERICA este originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapida si o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii si Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura este cuprinsa între 20-25 grade C. Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna la galbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.
CAFEAUA MARAGOGYPE este un hibrid rezultat prin încrucisarea speciilor de arabica si liberica, exceptând dimensiunile boabelor, el a pastrat caracteristicile speciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa este extrem de împrastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiar Java), la o atitudine variind între 600 si 1000 m. Boabele de cafea ale acestui arbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferintei unor consumatori.
Consumul de cafea în proportii adecvate aduce un aport benefic organismului, cercetatorii descoperind o serie de actiuni farmacologice ale cafelei. Actiunile cu utilizare terapeutica sunt: capacitatea de a stimula sistemul nervos central, actiunea de producere a diurezei la nivelul rinichilor, efectul stimulator asupra miocardului si relaxarea anumitor formatiuni musculare netede, în special arterele coronare si bronhiile.
Cafeina este un stimulent puternic al sistemului nervos central, teofilina este mai slaba. La nivelul scoartei cerebrale, cafeina produce un flux mai rapid si mai limpede de idei reducând somnolenta si oboseala. Putem sustine un efort intelectual prelungit si realizam o foarte buna asociere a ideilor. Activitatea motorie este îmbunatatita.
Cafeina creste volumul respirator pe minut. La consumarea unor cantitati mari de cafeina, se constata o tahicardie neta, datorita stimularii directe a miocardului. Uneori aceasta stimulare poate deveni atât de intensa, încât sa provoace tulburari ale ritmului cardiac. Putem întâlnim aritmii la persoanele care utilizeaza în mod excesiv bauturile cu cafeina.
În concluzie este bine sa nu depasim cantitatea de trei cescute de cafea pe zi si la sfârsit de saptamâna sa facem cel putin o pauza.
Efectul cafeinei depinde de o serie de factori cum ar fi: vârsta, obiceiul de a consuma, tutunul, viteza de eliminare a organismului etc. Procesul de  eliminare a cafeinei este mai rapid la unele persoane ce beau mai multa cafea fata de cele care consuma ocazional.
Sensibilitatea individuala fata de cafeina joaca un rol important în acest proces. Unele persoane excesiv consumatoare , care se opresc brusc din consumul cafelei, pot prezenta lejere manifestari de dezintoxicare sub forma unor usoare dureri de cap. Aceste simptome sunt limitate în timp si pot fi prevenite prin consumarea de cafea fara cofeina.
În ultimii ani a aparut o tendinta de înlocuire a cafelei cu alte produse denumite surogate. Surogatele sau înlocuitorii de cafea sunt produse vegetale prajite si macinate care servesc la înlo-cuirea cafelei naturale. Aceste produse nu contin cofeina si cafeol, însa contin alte substante gustative si aromate, care se formeaza în timpul prajirii. Aceste substante activeaza secretia gastrica si sunt inofensive asupra organismului uman la orice vârsta. Din punct de vedere al compozitiei chimice, surogatele de cafea se împart în cinci mari grupe:
-    surogate obtinute din produse care contin inulina: cicoare, napi, scortisoara etc.;
-    surogate obtinute din produse bogate în zahar, smochine, mor¬cov, sfecla, coaja de pepene si roscove dulci;
-    surogate obtinute din produse bogate în amidon: ghinda, casta¬ne, orz, ovaz, secara, porumb, grâu si malt de orz;
-    surogate obtinute din produse bogate în grasimi: sâmburi de struguri, de coarne si de prune salbatice, nuci de cedru, jir, migdale, arahide, sâmburi de curmale si alune;
-    surogate obtinute din produse bogate în proteine: soia, naut, fasole, mazare comestibila.
         Materiile prime utilizate la prepararea surogatelor de cafea trebuie sa fie curate, nealterate, neinfestate, lipsite de substante toxice si mirosuri straine si sa aiba un continut de hidrati de carbon destul de ridicat, pentru a permite dezvoltarea aromei specifice produsului. Surogatele obtinute din aceste produse nu sunt identice din punct de vedere al calitatii lor. Producatorii de surogate întrebuinteaza însa numai acele produse din care se pot obtine surogate de cafea de calitate superioara.
Surogatele de cafea cele mai apreciate sunt cele fabricate din ovaz prajit în proportie de 70% si cicoare 30%. De asemenea, boabele de soia (soja hispida) reprezinta un surogat foarte important în industria de cafea. Soia se caracterizeaza printr-un continut bogat în substante proteice (pâna la 40%) si în grasimi, pâna la 18%. Prin prajire, gustul neplacut al boabelor de soia se reduce foarte mult, astfel ca în amestec cu alte surogate de cafea se obtine o bautura cu un gust placut si catifelat. Mentionam ca surogatele obtinute din boabe de soia dezodorizate au un gust si mai placut. Surogatele de cafea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii de calitate: sa contina o cantitate de apa cel mult 8%; continutul în cenusa totala (raportata la substanta uscata) trebuie sa fie cel mult 5,5%, iar pentru cicoarea prajita pâna la 8%.
Continutul în substante solubile în apa (la fierbere timp de 5 min) trebuie sa prezinte urmatoarele valori (raportat la substanta uscata): pentru surogatele de cafea de calitatea I, cel putin 60%, pentru calitatea a Il-a, minimum 40%, iar pentru calitatea a III-a cel putin 20%.
Gradul de macinare: surogatele de cafea trebuie sa atinga urmatorii parametrii: trecerea completa a cafelei macinate prin sita nr.5 si numai o mica parte trebuie sa treaca prin sita nr. 8. Aceasta nu trebuie sa depaseasca 10% din cantitatea totala.  Se admite un continut în impuritati de fier de cel mult 10 mg pentru 1 kg de produs.
Ambalarea surogatelor de cafea se face în cutii din carton sau pungi din hârtie sau mase plastice, metalizate în interior si sudate la cald, de diferite capacitati: 100, 150, 200, 250 si 300 g si reambalate în cartoane închise cu banda adeziva. Ambalajele trebuie sa fie inscriptionate cu indicatii precise asupra continutului, proportia în amestec, data fabricatiei, firma producatoare si termenul de valabilitate.
Depozitarea surogatelor de cafea se va face în încaperi curate, uscate, fara paraziti de carantina sau depozit, la o temperatura de circa 18°C si o umiditate relativa a aerului de 75%. Lazile care contin surogate de cafea se vor aranja pe gratare în stive cu spatii de trecere de circa 70 cm, în vederea asigurarii unei bune ventilatii, pe toata durata depozitarii. Este interzisa depozitarea surogatelor de cafea în vecinatatea altor marfuri cu mirosuri specifice.
Cu respect,
            Aurelian Lupu