Camelina (Camelina sativa) nu este pretenţioasă faţă de condițiile de sol, fiind cultivată pe terenuri cu fertilitate scăzută. Poate fi cultivată cu uşurinţă de fermieri şi constituie o hrană de foarte bună calitate pentru animale sub formă se şrot, după extracţia uleiului (asemănător şrotului de soia).

De asemenei, este o plantă cu potenţial pentru că rezistă la temperaturile scăzute din dimpul iernii, dar şi datorită faptului că tufele de camelină suportă îngheţurile târzii de primăvară (până la -5°C). De aceea, culturile de camelină pot fi însămânţate, fără nici o problemă, primăvara cât mai devreme în epoca I, urgența I.

Are în general o perioadă scurtă de vegetaţie (70-95 zile), datorită căreia poate fi cultivată pe un areal foarte mare, fiind rezistentă la boli și dăunători. Camelina este mult mai rezistentă la secetă decât rapița, cu care se confundă uneori. Poate participa in asolamente rationale in structura oricarei ferme ce detine teren arabil. 

Datorită potențialului său energetic, camelina poate fi folosită ca materie primă în obținerea kerosenului. Un hectar cultivat cu carmină (asa cum mai este denumita popular) poate da peste 2.000 de kg seminte, din care se obțin, după rafinare, între 650 și 680 de kilograme de bio-kerosen. 

Costul pentru un hectar de productie este de cca 1500 ron, in timp ce valoarea veniturilor la o productie de 2 t/ha este de 3000-3500 lei. 

Asadar, cultura camelinei este si o cultura rentabila din punct de vedere economic, prezentand numeroase avantaje. 

Lucian Ciprian Melut

Ianuarie, 2013