Începând cu 1 ianuarie 2026, agricultorii vor intra într-o etapă fiscală mult mai riguroasă, odată cu aplicarea unui set de măsuri care schimbă semnificativ modul în care poate fi desfășurată activitatea economică în agricultură. Noile reguli îi vizează în special pe producătorii care își valorifică produsele în baza atestatului de producător, iar autoritățile locale vor trebui să raporteze trimestrial către ANAF toate datele legate de cantitățile și categoriile de produse vândute.

Specialiștii atrag atenția că această presiune fiscală suplimentară apare într-un moment delicat pentru agricultură: multe regiuni se confruntă cu secetă repetată, prețurile de valorificare a cerealelor sunt reduse, iar costurile pentru inputuri continuă să crească, fără ca veniturile fermierilor să țină pasul.

Primăriile, obligate să transmită periodic situația vânzărilor

Conform noilor prevederi, fiecare primărie va trebui să trimită la ANAF, o dată la trei luni, situațiile detaliate referitoare la vânzările realizate de producătorii agricoli. Deși scopul declarat este creșterea transparenței și combaterea evaziunii fiscale, mulți fermieri, mai ales cei mici, se tem de o birocrație și mai mare, pentru care nu au resurse administrative dedicate.

Consultantul în fonduri europene Marian Dumitrache a explicat într-o intervenție la „Agricultura la Raport” că intensificarea controalelor fiscale ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru producători.

Acesta subliniază că agricultorii deja se confruntă cu provocări multiple: seceta afectează constant producțiile, prețurile de vânzare sunt la un nivel scăzut, iar cheltuielile cresc de la an la an, în timp ce încasările rămân comparabile cu cele din urmă cu un deceniu. În aceste condiții, opțiunile fermierilor se restrâng considerabil.

Finanțările din 2025–2026, o posibilă soluție

În acest context dificil, experții recomandă fermierilor să se pregătească din timp pentru programele de finanțare anunțate pentru decembrie 2025 și primele luni ale lui 2026. Noile linii de sprijin – fie că vizează ferme mici, procesarea produselor agroalimentare sau investițiile pentru ferme medii și mari – includ componente importante de cofinanțare, care pot varia de la 15% la peste 35%.

Deși procentul de contribuție proprie poate părea o povară, Dumitrache punctează că investițiile sunt esențiale pentru supraviețuirea fermelor pe termen lung: „Fără investiții, situația va deveni și mai dificilă. Fermierii trebuie să-și planifice bugetele și să depună cereri de finanțare dacă vor să facă față schimbărilor ce vor urma.”

Energia pentru autoconsum, o direcție avantajoasă

O recomandare frecventă pentru reducerea cheltuielilor este accesarea programelor dedicate producției de energie pentru autoconsum, finanțate prin Fondul de Modernizare. Instalarea de sisteme fotovoltaice poate diminua semnificativ costurile cu energia electrică – una dintre cele mai mari cheltuieli pentru fermele de cereale, zootehnie sau unitățile de procesare.

O nouă sesiune de depunere pentru aceste proiecte este așteptată în decembrie sau la începutul anului viitor, iar interesul fermierilor este în continuă creștere.