În contextul creșterii prețurilor la îngrășămintele chimice și al provocărilor legate de sustenabilitate, gunoiul de grajd procesat direct în fermă reapare ca o opțiune valoroasă pentru fermierii români. Deși tradițional folosit ca îngrășământ natural, acest tip de îngrășământ organic a fost limitat de reglementările Uniunii Europene din cauza riscurilor de poluare, în special prin emisii de amoniac. Totuși, noi semnale de la Bruxelles indică o schimbare de abordare.

Un grup de europarlamentari, printre care și românul Dan Motreanu, a solicitat Comisiei Europene să adopte măsuri urgente pentru recunoașterea oficială a gunoiului de grajd procesat în fermă ca înlocuitor al fertilizanților sintetici. În urma acestei solicitări, comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a transmis că Executivul european sprijină utilizarea responsabilă a nutrienților reciclați și reduce treptat dependența de importuri.

Comisia lucrează deja la o propunere legislativă care ar permite, în anumite condiții, folosirea acestui tip de îngrășământ peste limita actuală impusă de directivele europene. Pentru fermierii români, o astfel de modificare ar însemna mai mult decât o simplă derogare – ar putea transforma o resursă locală subutilizată într-un avantaj economic și agronomic major. Procesarea corectă a gunoiului de grajd în fermă presupune tehnologii accesibile, iar efectele benefice asupra solului sunt bine cunoscute în agricultură.

Totodată, această inițiativă se aliniază cu obiectivele europene privind economia circulară și agricultura durabilă. România, cu o structură agricolă dominată de ferme mici și mijlocii, are potențialul de a deveni un exemplu de bună practică în valorificarea resurselor organice. Deși implementarea acestei schimbări va necesita adaptări legislative și investiții în echipamente, direcția este una clară: Europa recunoaște din nou valoarea unor soluții vechi, dar actuale.