De cand se stiu oamenii au incercat sa isi imbunatateasca conditiile de viata, iar odata ce au facut primii pasi in cultivarea plantelor au incercat sa pastreze in culturile lor doar plantele care ofereau o productie mai buna. Astfel au inceput sa realizeze o selectie prin combinarea semintelor asa incat sa rezulte o planta cu calitati superioare. Un exemplu foarte cunoscut este porumbul, originar din tari precum Mexic, Guatemala, Hondura si Nicaragua si cu foarte putine boabe pe stiulete, acest fel de porumb se numea “teosinte”. De-a  lungul timpului fermierii din intreaga lume au combinat semintele pe care le semanau pentru a obtine culturi cu o productivitate mai mare si multumita acestora acum avem porbumul cu o multime de boabe pe stiulete. Insa pentru ca acest lucru sa fie posibil au fost necesare sute de ani. Acum insa un fermier nu isi mai poate permite sa piarda timp pentru obtinerea celor mai bune plante care sa ofere cea mai buna productie, iar pornind de la aceasta premisa oamenii de stiinta au creat hibrizi ai plantelor care sa poata  oferi o productie cat mai bogata cu putina. De asemenea, lucrand cu genomul plantelor cercetatorii au reusit sa creeze plante care sa prezinte rezistenta la atacul insectelor, la boli sau la conditii vitrege de mediu. Cercetariile in acest domeniu sunt intr-o continua expansiune, daca o pot numi asa, proiectele de viitor ale acestora sunt extrem de multe si foarte interesante, eu am sa numesc insa doar doua dintre ele: producerea de plante care sa fie capabile sa foloseasca azotul din sol mult mai eficient astfel incat sa nu mai fie nevoie ca fermierul sa apeleze la ingrasaminte chimice si plante care sa produca alimente mult mai sanatoase prin adaugarea de omerga 3, unor plante care, in mod obisnuit, nu produc acest acid gras. Aceste cercetari sunt promovate de catre                               “Consultative Group on International Agricultural Research” si au ca si scop reducerea saraciei in tariile in curs de  dezvoltare.
Exista de altfel si un proiect numit “Conservarea pamanturilor cultivate”- practica ce este posibila doar cu ajutorul biotehnologiilor si care permite fermierilor sa dezvolte culturi cu foarte putin teren cultivabil. Rezultatul se citeste prin scaderea eroziunii solului, imbunatatirea calitatii acestuia si mai putine emisii de gaze cu efect de sera. De asemenea culturile acestea contribuie si la o folosire mai eficienta a apei in productia agricola. Acest lucru este extrem de important mai ales pentru ca aceasta resursa vitala este in scadere si se estimeaza ca in 2025 vor exista tari care nu vor mai avea surse naturale de apa.
Mediul nu este singurul beneficiar de pe urma acestor culturi, fermierii au o multime de lucruri de castigat, de asemenea. Biotehnologiile au reusit sa combata problema pesticdelor. Un exemplu in acest sens il constituie porumbul Bt, care este un soi de porumb produs de catre biotehnologi si care contine toxina Bacillus thuringiensis, un insecticid natural care nu raneste pasarile, pestii, mamiferele si nici omul. Culturile de porumb Bt au o productivitate crescuta si necesita mult mai putin insecticid, spre deosebire de culturile obisnuite de porumb. Biotehnologii au reusit sa produca si plante rezistente la anumiti virusi ceea ce ajuta fermieri sa aibe pierderi cat mai mici.
               O problema majora a fermierilor o reprezinta buruienile, care pot fi si ele combatute prin folosirea unor culturi rezistente la ierbicide. Folosirea ierbicidelor va afecta exclusiv buruienile si astfel se reduc costurile, emisia de dioxid de carbon si ajuta la conservarea solului.
Asadar, este foarte benefica folosirea acestor plante deoarece aduce doar beneficii fermierului si in ciuda tuturor controverselor nu a fost demonstrat stiintific faptul ca acestea pot avea efectele negative pe care cei care se impotrivesc acestor culturi le mentioneaza si poate ca samanta este intradevar mai scumpa, insa investitia poate fi acoperita intr-un timp mult mai scurt, fara prea multe batai de cap.

Surse: text-revisata "Your world"- Agricultural biotechnology: a world of potential, vol. 18, nr. 1, 2009

          poze: http://www.allmystery.de/themen/tp69232-3

                   http://accessscience.com/studycenter.aspx?main=1&questionID=4258

                                                                                                            Autor: Paula Groza