Istoria combinelor de recoltat cereale CLAAS

                  Combina, nici o alta inventie nu a avut un astfel de impact asupra productiei mondiale de alimente ca acest `cal de bataie`. Combina realizeaza un proces operational care in plan istoric, de-a lungul mileniilor, a necesitat eforturi fizice enorme atat pe camp cat si in cadrul fermelor: masina taie cerealele pe durata traversarii campului, in timp ce simultan treiera boabele, aproape fara pierderi, adunand materialul recoltat intr-un buncar mare. Face acest lucru foarte rapid si la o scara imensa. Anul acesta combina europeana marcheaza o aniversare speciala, al 75-lea an de cand este in functionare.

 


              Combina a aparut pe scena agricola in Europa in vara lui 1936. In acelasi an, pe mosia Zschernitz langa Halle, in landul german Sachsen-Anhalt, August Claas a dezvaluit o masina tractata de catre tractor, masina pe care el a conceput-o la fabrica sa din Harsewinkel din Westfalen. Din prima zi, aceasta ´seceratoare-legatoare` a oferit un flux perfect al granelor pe timpul traversarii campului, cu materialul transportat in saci – astfel cauzand o revolutie in cadrul agriculturii europene.
              

  

Istoria Uzinei CLAAS prima parte

  

 

         Un numar de combine americane, tot tractate de catre tractoare, au fost utilizate in Europa chiar din anii 1920, insa aceste masini s-au dovedit a fi esecuri. Culturile europene compacte, deseori jilave sau pozitionate plan, s-au dovedit a fi necorespunzatoare pentru masinile americane, utilizate in conditiile mult mai putin pretentioase de recoltat ale campiilor intinse ale Vestului Mijlociu. In scurt timp s-a raspandit controversa intre fermieri si oamenii de stiinta cu privire la faptul ca o combina ca si cea utilizata in Statele Unite nu ar fi potrivita pentru recoltatul cerealelor europene, datorita paiului lung si a infestarii dese cu buruieni.

 


            Pana la acel moment, cerealele erau taiate manual in Germania cu secera, fiind apoi uscate in scripeti sau puse in sure, spre uscare. Abia mai tarziu au fost utilizate masinile stationare de treierat, fiind utilizate pana si in cele mai intunecate zile de iarna, pentru a separa boabele de tuplini.
             August Claas, care in 1913 a fondat o compania de masini agricole impreuna cu fratii sai Theo si Franz, a fost energic in convingerea sa ca si cerealele europene s-ar putea preta pentru recoltarea cu combinele. Fiul sau Helmut Claas, care mai tarziu urma sa preia conducerea firmei de masini agricole ducand-o la recunoastere pe plan mondial, isi aminteste: “Tatal meu, impreuna cu Walter Brenner, asistentul profesorului Vormfelde de la Universitatea din Bonn, au dezvoltat un prototip inca din anii 1930. Era o masina fabricata dupa Lanz Bulldog, facand o combina extrem de moderna cu un heder frontal. Pana in acel moment, niciunde in lume nu a mai existat asa ceva.”
              Conceptul in sine era ingenios, dar ideea a aparut cu multi ani prea devreme. Multe dintre tehnologiile necesare ca de ex. tractoarele de inalta performanta, hidraulica, electrica etc. inca mai trebuiau sa fie dezvoltate pentru combinele tractate in urma tractorului. Prototipul a fost expus in mod oficial industriei germane de masini agricole cu speranta de a castiga de partea sa industria in favoarea conceptului combinei. Insa nimeni nu a parut interesat. `In acest caz, ne vom descurca singuri`, a spus August Claas, jcare nu vroia sa renunte la conceptul sau.
            

 

         Realizarea a avut loc in 1936 prin intermediul unei combine tractate, cu un heder montat lateral. Claas si-a dezvaluit modelul pe mosia Zschernitz in fata unui numar mare de fermieri instruiti si deosebit de sceptici din regiunile centrale ale Germaniei; prima ´seceratoare-legatoare` complet functionala fabricata in Europa. Masina a facut o productie zilnica de recoltare de 600 chintale (30 de tone) de grau. In urmatorii sase ani, alte 1,450 de prototipuri ale masinii pentru a citi continuarea click aici.

 Combinele Claas astazi : 

 

Sursa Text : Masini Agricole.ro de Andrei Ostroveanu