E povestea seminţelor româneşti, seminţele care sunt folosite de fermieri pentru a produce legume şi fructe. Dar, povestea asta are un început care are legătură cu fabulosul, deşi fostul diplomat despre care vom vorbi a sfârşit tragic. Personajul acesta legendar, despre care niciun copil nu învaţă la şcoală, deşi ar trebui, se numeşte Aurelian Popescu. Este cel care a pus bazele celei mai mari ferme pentru producerea seminţelor de legume din România şi Europa de Est, cea de la Perieţi, lângă Slobozia.Povestea lui Aurelian Popescu începe în 1935. Diplomatul de carieră îşi stabilea ca deziderat salvarea agriculturii româneşti. Pentru că şi atunci România depindea în cea mai mare parte de  importuri, mai ales în privinţa seminţelor de legume, Aurelian Popescu s-a apucat să creeze soiuri de seminţe adaptate solului şi climei de la noi. Nu de unul singur, ci împreună cu specialişti de marcă la ferma sa din Bărăgan desfăşurată pe 390 de ha.  Fostul diplomat şi-a dorit să devină un deschizător de drumuri, dând României o avere incomensurabilă, de care românul de rând nu are habar. Dacă România ar fi nevoită să închidă graniţele în caz de forţă majoră, cum ne-am descurca în acest context când ceea ce punem pe masă sau în cratiţa la gătit vine de peste graniţă!!!

          Aurelian Popescu a sesizat faptul că asigurarea hranei din resurse autohtone este mai mult o problemă de siguranţă naţională. Iată ce scria Popescu în anii `30 despre starea agriculturii de atunci: "Am găsit în ţară haos de soiuri nepotrivite şi în majoritatea cazurilor corcite. Ce se producea la noi erau seminţe neconforme cu regulamentele ştiinţifice. Nu se făcea niciun fel de selecţii în vederea ameliorării soiurilor".

 

Răspunsul la această întrebare îl găsiți aici : http://andreeastroe.ro/puscarie-pentru-import-de-seminte-povestea-fabuloasa-fostului-diplomat-popescu/

 

 

autor: Andreea Stroe