Perspective moderne îm ameliorarea plantelor de cultură din România

Perspective moderne în cercetarea plantelor de cultură  în vederea îmbunătăţirii direcţiei de cercetare a plantelor agricole în România

      Orice generaţie începe şi se termină 
                      cu agricultura (Meluţ L.C.)
 
Cerinţa agriculturii pe plan naţional şi nu numai, este de a realiza progrese în obţinerea unor produse agroalimentare diversificare, calitative şi în cantităţi suficiente; cerinţă care stă la baza dezvoltării social-economice a României. 


Agricultura trebuie să înregistreze transformări profunde, astfel ca aceasta să se implice în circuitul cercetare-producţie-industrializare-desfacere. Aceasta ar însemna: obţinerea de soiuri/hibrizi specializaţi după folosinţe, cu potenţial de producţie ridicat şi cu o rezistenţă sporită la diferiţi factori, asigurarea necesarului de sămânţă şi material de plantat cu valoare biologică ridicată, structruri cooperatiste rentabile, o legislaţie stimulativă  care să permită investiţii în domeniul agriculturii in diversificarea bazei tehnice şi materiale disponibile pentru domeniul agro (cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi producerea de alimente). 
Astfel, în domeniul obţinerii de noi soiuri/hibrizi, precum şi în producerea şi multiplicarea seminţelor, metodele convenţionale de gentică şi ameliorare aplicate, deşi au adus un aport major, caracterul lor este limitat şi presupune folosirea acestora în acelaşi timp cu metodele neconvenţionale care se bazează pe biotenhnologii. Aceasta presupune modificarea genetică a materialului iniţial, având noi orizonturi prin lărgimea variabilităţii în sensul obţinerii de caracteristici/însuşiri care depăşesc pe cele ale soiurilor/hibrizilor omologaţi pentru o anumită zonă de cultură. 
 
Perspectivele concepute în domeniul creării de noi soiuri/hibrizi stau la baza unei agriculturi moderne, durabile atât pentru mediu cât şi pentru sănătatea oamenilor şi a animalelor. Astfel, va trebui să se urmărească îmbunătăţirea programelor de ameliorare prin:  
- completarea patrimoniului genetic vegetal prin crearea mai multor bănci de gene reprezentative pentru fiecare zonă agricolă importantă, în special în bazinele exclusiv legumicole şi cerealiere;
- reluarea lucrărilor de ameliorare a rapiţei de toamnă pentru ulei;
- consolidarea eforturilor asupra soiurilor/hibrizilor de plante pentru care există şanse de menţinere a competitivităţii cu cele mai performante rezultate pe plan mondial, asigurând complementaritate pe piaţa Uniunii Europene;
- crearea, la toate speciile de plante cultivate, de noi genotipuri cu rezistenţă superioară comparativ cu cele existente, prin îmbunătăţirea rezistenţei la temperaturi scăzute dar şi a rezisteţei în condiţii prelungite de secetă şi arşiţă, la diferiţi factori abiotici capabili să reacţioneze pozitiv cu obţinerea de produse calitativ superioare, precum şi intensivizarea culturilor;
- acordarea unei atenţii sporite unor specii de cultură, relativ neglijate în ultimul timp (ex: mazărea, sorgul, meiul, plantele medicinale şi cele textile, orez) pentru care există tradiţie şi potenţial pe piaţă;
- diversificarea în continuare a însuşirilor de calitate în funcţie de multitudinea modalităţilor de utilizare a recoltelor, prin producerea de biocombustibili; calitatea recoltelor va avea rolul hotarâtor asupra destinaţiei acestora;
- îmbunăţirea însuşirilor tehnologice precum calitatea glutenului ca element esenţial la morărit şi panificaţie la grâu; conţinutul ridicat în amidon şi redus în proteine la orzoaică; creşterea proporţiei de acid linoleic faţă de acidul linolenic la floarea soarelui; creşterea gradului de sicativitate la inul pentru ulei; îmbunătăţirea calităţii privind fineţea, elasticitarea şi lungimea tehnică la inul şi cânepa pentru fibre; creşterea indicilor culinari la cartof; creşterea gradului de extracţie a zahărului din sfecla de zahăr; creşterea digestibilităţii şi reducerea conţinutului de celuloză, lignină şi alcaloizi;
- crearea de noi soiuri de cânepă pentru fibre cu un conţinut de THC sub 0,2 % şi a unor soiuri de in adaptate diferitelor condiţii de cultură;
- coexistenţa organismelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice;
- reorganizarea producţiei de samânţă certificată la cartof în microzone;
- crearea de oportunităţi pentru implementarea producerii materialului de înmulţire certificat în filiera viticolă;
- ameliorarea soiurilor şi hibrizilor de legume, flori, plante dendrologice care să corespundă cerinţelor consumatorilor şi introducerea în cultură a unor soiuri de legume mai puţin întâlnite pe piaţa noastră.
 
Iulie, 2011