Fermierii români privesc cu îngrijorare spre ziua de sâmbătă, 28 iunie, când meteorologii anunță o răcire bruscă a vremii, însoțită de fenomene meteo extreme ce pot pune în pericol culturile agricole. În plină campanie de recoltare a cerealelor, amenințarea grindinei, a vijeliilor și a ploilor torențiale stârnește temeri justificate în rândul agricultorilor.

După arșiță, vine instabilitatea atmosferică

Conform prognozelor emise de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), România va trece printr-o schimbare bruscă a masei de aer. După trei zile de caniculă, cu temperaturi de peste 35 de grade Celsius, sâmbătă valorile vor scădea cu mai bine de 10 grade, ajungând local la 28°C. Această trecere bruscă va crea condiții propice pentru apariția unor fenomene severe: rafale de vânt puternic, averse violente, descărcări electrice și grindină, pe alocuri.

„Întotdeauna când o masă de aer foarte cald este înlocuită brusc de una rece, se creează condiții pentru furtuni periculoase”, a explicat Elena Mateescu, director ANM.

Grija pentru culturile coapte: orice oră contează

Pentru fermieri, aceste fenomene vin într-un moment critic. Culturile de toamnă – grâu, orz, rapiță – sunt coapte și gata de recoltat, iar o singură furtună cu grindină poate distruge în câteva minute munca de luni de zile. Cosmin Iancu, fermier din Ilfov, a declarat într-o emisiune de specialitate că se teme de dezastru:

„Avem 88% din teren cultivat cu cereale de toamnă. Grindina ar putea compromite totul. Deși suntem asigurați, nu ne dorim banii din despăgubiri, ci marfa recoltată”, a spus acesta la „Agricultura la Raport”.

Fermierii se confruntă cu o ironie dureroasă: după săptămâni în care s-au rugat pentru ploaie, acum speră ca ea să întârzie măcar câteva zile, pentru a permite recoltarea în siguranță.

Culturile în pericol: riscuri reale și pierderi potențiale

Principalul pericol vine din formarea norilor cumulonimbus, specifici furtunilor de vară, care aduc cantități mari de apă într-un timp scurt și pot genera grindină. În acest stadiu al dezvoltării, culturile sunt uscate și sensibile, iar loviturile de gheață le pot face inutilizabile.

Pierderile pot fi devastatoare nu doar economic, ci și moral, pentru un sector agricol aflat deja sub presiunea inflației, a prețurilor la inputuri și a pieței incerte.

Ce pot face fermierii?

În fața unei naturi imprevizibile, fermierii nu pot decât să își accelereze recoltările acolo unde este posibil, să își verifice sistemele de depozitare și, în unele cazuri, să activeze asigurările agricole. Totodată, se fac apeluri către autorități pentru monitorizarea atentă a fenomenelor și pentru intervenție rapidă în cazul unor pagube majore.

Concluzie

Ziua de 28 iunie devine un punct critic pentru agricultura românească. În doar câteva ore, condițiile meteo pot decide soarta unei întregi campanii agricole. Rămâne de văzut dacă norii vor ocoli câmpurile sau dacă fermierii vor fi din nou loviți de capriciile vremii – un adversar tot mai frecvent și imprevizibil în ultimii ani.