O modificare propusă în noul program de guvernare al României provoacă neliniște în rândul micilor fermieri. Guvernul intenționează să majoreze suprafața agricolă minimă eligibilă pentru plățile directe de la 1 hectar la 2 hectare, ceea ce înseamnă că peste 225.000 de agricultori, care lucrează suprafețe mici, ar putea fi excluși de la finanțarea acordată prin APIA începând cu campania 2025.

Micii fermieri, primii sacrificați?

Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), în 2025 sunt înregistrați aproape 226.000 de fermieri care dețin exploatații sub pragul de 2 hectare. Aceștia beneficiază în prezent de sprijin prin schemele de plată finanțate din bugetul Uniunii Europene, dar și din fonduri naționale. Dacă modificarea propusă va fi implementată în forma actuală, acești producători vor deveni neeligibili pentru majoritatea intervențiilor disponibile prin Planul Național Strategic 2023–2027.

Această decizie lovește direct în micul agricultor român, adesea din zone rurale izolate, unde agricultura de subzistență este încă o formă de trai esențială pentru sute de mii de familii. Deși contribuția acestor ferme la producția agricolă națională este relativ mică, ele joacă un rol important în menținerea ocupării forței de muncă în mediul rural și în conservarea tradițiilor agricole.

Ce forme de sprijin ar putea dispărea pentru acești fermieri

Prin schema actuală a plăților directe, fermierii mici pot accesa:

• Sprijinul de bază pentru venit (BISS) – acordat pentru fiecare hectar eligibil;
  
• Sprijinul redistributiv (CRISS) – supliment pentru primele hectare
  

• Sprijinul pentru tineri fermieri (CIS-YF);
  
• Ecoscheme pentru ferme mici, prietenoase cu mediul;
  
• Sprijinul cuplat pentru venit – pentru anumite culturi strategice.

Toate aceste forme de sprijin ar putea deveni inaccesibile fermierilor sub pragul de 2 hectare, în funcție de forma finală a deciziei guvernamentale.

Motivele invocate de autorități

Guvernul susține că majorarea pragului urmărește eficientizarea utilizării fondurilor europene și reducerea costurilor administrative pentru gestionarea cererilor de plată. Se dorește, de asemenea, încurajarea comasării terenurilor și orientarea spre o agricultură mai performantă și competitivă.

Totuși, această abordare riscă să marginalizeze exact acei agricultori care, deși nu au capacități mari de producție, depind vital de subvențiile anuale pentru a-și întreține gospodăriile și a menține active zonele rurale vulnerabile.

Ce urmează?

Deși măsura este doar propusă în programul de guvernare și nu a fost încă transpusă într-un act normativ, impactul anunțului este deja resimțit în rândul fermierilor și al organizațiilor din sector. Reprezentanții asociațiilor agricole solicită consultări și adaptări care să nu lase fără sprijin financiar o treime dintre beneficiarii actuali ai APIA.

Până la o decizie oficială, fermierii cu exploatații sub 2 hectare pot depune în continuare cereri de plată, însă eligibilitatea lor va depinde de forma finală a legislației care va reglementa campania 2025.