Sprijinul financiar promis pomicultorilor afectați de înghețul târziu de primăvară din anul trecut se află în centrul unor controverse tot mai intense. Modul în care Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) gestionează schema de ajutor de urgență ridică semne de întrebare atât în rândul fermierilor, cât și al reprezentanților politici, existând riscul ca România să fie nevoită să returneze fonduri către Comisia Europeană.

Problemele au devenit vizibile după o ședință recentă a comisiei de dialog social, în cadrul căreia a fost discutat un proiect de Hotărâre de Guvern privind acordarea despăgubirilor pentru sectorul pomicol. Deși schema este finanțată integral din fonduri europene, fermierii direct afectați de fenomenele meteo extreme nu au fost invitați să participe la discuții.

Președintele Comisiei pentru Agricultură din Senat, Sebastian Cernic, a atras atenția că lipsa consultării beneficiarilor direcți poate genera tensiuni și decizii greșite. Acesta a subliniat că înghețul târziu din primăvara anului trecut a produs pagube semnificative în livezi, iar autoritățile române au solicitat sprijin financiar din Fondul de Rezervă pentru Agricultură al Uniunii Europene. Cu toate acestea, modul în care este pus în aplicare mecanismul de compensare ridică serioase semne de întrebare.

Un alt punct sensibil îl reprezintă structura financiară a schemei de sprijin. Potrivit informațiilor transmise de Comisia Europeană, României i-ar reveni aproximativ 6 milioane de euro, alocate strict în baza unor criterii clare de eligibilitate. În paralel, MADR ar avea în vedere suplimentarea schemei cu fonduri din bugetul național, ajungând la un total de 11,5 milioane de euro. O astfel de decizie ar putea intra în conflict cu regulile europene privind ajutoarele de stat.

Specialiștii avertizează că, în cazul în care fondurile sunt distribuite către beneficiari neeligibili sau peste plafoanele stabilite de Comisia Europeană, România riscă să fie obligată să returneze sumele respective. O astfel de situație ar avea un impact negativ nu doar asupra bugetului național, ci și asupra credibilității țării în relația cu instituțiile europene.

Problemele din pomicultură nu sunt însă singurele semnalate. În sectorul viticol, programul de reconversie a generat, la rândul său, nemulțumiri. Unii viticultori ar putea fi nevoiți să returneze aproximativ 4.000 de euro pe hectar, ca urmare a unor interpretări neclare ale regulilor de finanțare și a unei comunicări deficitare din partea autorităților.

În acest context tensionat, organizațiile reprezentative din pomicultură și viticultură solicită o intervenție urgentă a MADR. Acestea cer transparență totală în aplicarea regulamentelor europene, consultarea fermierilor afectați și utilizarea datelor oficiale din procesele-verbale de constatare a calamităților.

Reprezentanții sectorului atrag atenția că o distribuire uniformă a fondurilor, fără a ține cont de gradul real de afectare al livezilor, ar fi profund nedreaptă. În lipsa unei evaluări corecte și documentate a pagubelor, sprijinul financiar riscă să nu reflecte realitatea din teren și să submineze încrederea fermierilor în mecanismele de ajutor european.